Obosită
Epuizată
Confuză
Simt că se adună
Se suprapun
Se înnoadă tot mai multe amintiri
Tot mai multe iluzii se deznoadă în fire subțiri

Îngrămădită-ntr-un colț de disperare
Mi se răsfiră rădăcinile
Și mă leg năprasnic de razele de soare
De colinele verzi
De umbrele reci ale Clujului
Dar simt cum mă duc..
Încet
Odată cu zilele
Odată cu nopțile
Și strâng din dinți
Și strâng din plămâni
Și strig în tacere
”Vreau să rămân”….

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s